Semne care te marcheaza.

Stau in pat,in umila mea camera de camin,cu un gol imens in suflet,cu unele dezamagiri,cu un mare herpes dupa lungi rafuieli prin pat,si cu un mare soc la intalnirea cu oglinda. Si daca astea nu-s destule, prin geamul rabatat vine un ingrozitor miros de varza murata..stricata… Gata! L-am inchis. Pot sa continui.. Nu cunosc multe persoane care sa aiba aceasta problema a herpesului,ca si mine. Si tocmai de aceea, intampin mereu probleme ca nimeni nu ma intelege de ce nu ies din casa cand „detin” aceasta mica..mmm, buba..dar de cele mai multe ori,ea fiind mare. Numai Cata stie cat sufar din cauza asta. Iti da o senzatie asa urata. Incercam sa evit cuvantul asta,dar tot la el ajung.. e chiar scarboasa. Daca mie mi se pare asa,ca eu o port,dar celor care ma vad? Asadar,evit sa vad fete uitandu-se la mine ciudat, evit sa ma indispun.. Planurile mele erau sa raman pana duminica in Timisoara,pentru o „big and noisy night with girls” in club. Mai ales ca vine si Marina de la Bucuresti,Corina de la Severin.. Cred ca ar fi al..mmm, al 3lea sau al 4lea an,cand tinem traditia cu „stripperi de 8 martie”. E ziua noastra,asa ca am zis sa fim si putin obraznice :)) Si e asa frumos cand te intorci acasa, si persoana de langa tine e asa intelegatoare, si te intreaba : „Cum te-ai distrat? Povesteste-mi!”. Dar acum, din mai multe motive, printre care si aceasta cu herpesul,cred ca pe mine o sa ma tina departe de club si de distractie. Ma indoiesc sa imi treaca herpesul pana atunci. Nu-mi ramane decat sa astept si sa vad ce este. Si ca sa vedeti legatura titlului acestui post, da, asta este un semn care mereu ma marcheaza. Mereu apare cand nu trebuie. Mereu apare cand e vreo ocazie,sau cand trebuie sa merg sa fac ceva. Si ma retine. Aceasta perioada pentru unii scurta,cat am stat departe de Cata,mi-a lasat alt semn. Nu vreau sa mai stam atat departe unul de altul. Pur si simplu nu pot. El e jumatatea mea,mereu stie ce sa-mi zica sa ma faca sa ma simt mai bine. El mereu gaseste cate o solutie.. El e acolo si eu aici, si aman2 murim de dor. ..asadar,traditia de 8 martie poate n-o s-o pot duce la capat anul asta. Si daca ar fi asa,mi-ar parea sincer rau! Mi-ar parea rau ca..este o data care pt mine inseamna foarte mult,pentru ca e singura data din an,cand oriunde am fi,ne unim sa iesim toate si sa ne distram maxim! Drept dovada,eu am facut tot posibilul sa fiu aici,acum. Plus ca perioada asta de cand sunt in Timisoara,am facut niste sacrificii. Si sa fi ramas degeaba..chiar as pleca dezamagita!

Dedicatie.

Ma pregatesc sa merg in club cu fetele! Heaven Studio Night! Girls night out! :)) I-a venit randul in playlist melodiei..si mi-am adus aminte de ea. M-a binedispus asa.. Ma face mai indrazneata,desi nu este cazul versurilor.. Asadar,enjoy ! 😀

Wish you were here.

Mi-e dor de Cata,din secunda doi de cand am plecat din Italia. Si o stie si el. Dar se pare ca nu am realizat pana acum si CAT mi-e dor de el. Asta seara am ajuns la Timisoara. In camera,totul era vraiste, totul e asa cum am lasat cand am plecat..in graba. Aranjand hainele in dulap,am dat peste cateva d-ale lui. E cumplit. Au mirosul lui atat de bine imbibat in ele,si ma face sa-mi fie si mai greu. Acum realizez ca.. fara el,eu..nu mai sunt eu. Nu mai sunt aceeasi. Nu ma simt bine,nu ma simt toata. Am vrut sa nu plang,desi mi-e practic imposibil. Asa ne descarcam,plangand. Nu mi-e rusine,nu e semn de lasitate..e semn de pasare,de dor..de sentimente,la urma urmei. Si am plans. Pentru ca il vreau aici, cu mine. Si stiu,Doamne,numai eu stiu cat isi doreste si el sa fie aici. Insa am pornit pe un drum,si trebuie sa ne tinem de el. Nu stiu dac-o sa dorm aici in noaptea asta,in patul nostru,al meu si al lui. Cred c-o sa merg la Anda. Nici nu stiu daca-mi face bine sa dorm aici,sau nu. Dar ma gandesc ca asa o sa fiu si mai aproape de el. De mirosul lui,si de toate clipele care le-am petrecut in patul nostru. Ma trece o lacrima.. si zambesc in acelasi timp..stai linistit,nu sunt trista. Te iubesc enorm si stiu ca sentimenul este reciproc,si asta ma face cea mai fericita!

Iarna in fiecare zi!

Desi suntem aproape la jumatatea lunii februarie,afara e zapada. Nu e ger,dar inca se simte mirosul iernii. Pe toti pe care i-am auzit la vederea ninsorii, ziceau : „Ah,iar ninge!”,cu o fata dezamagita. Si nu inteleg. Oare eu sunt singura care se bucura? Stiu ca aici in 2009 a nins,si probabil unii sunt deja satui acest fenomen al iernii,insa eu as fi multumita sa ninga o data si bine,dar sa tina cateva zile ninsoarea,sa fei frumos,pt ca nu suport flescaiala de a doua zi. Asa cum e si acum. Asa frumos a nins aseara,si des,s-a prins si repede..incat puteam sa jur ca azi cand ma voi trezi,va ninge in continuare si vom iesi la joaca. :)) Insa pe la ora 4,cred,s-a oprit. Si nu a mai nins apoi. Si spre dezamagirea mea, cand m-am uitat pe geam,am vazut exact ceea ce ma temeam sa vad. Multa flescaiala!! Dar ma bucur ca azi-noapte am gasit pe cineva care sa mi se alature nebuniei de-a face poze in zapada. :))

Home sweet home!

  Sunt acasa de o sapt si o zi. E asa bine acasa,sa te intorci de unde ai plecat,unde stii ca sunt lucruri
de care esti legat,sa nu mai vorbesc despre persoanele care te asteapta. Mi-era atat de dor de sufrageria
proaspat renovata, de culorile ei vii,intense.. Orasul,vechi parca,si el imi lipsea. Simteam nevoia sa ies,
sa rad,sa fac poze,sa-mi incarc bateriile. In acelasi timp mi-am adus aminte de persoane din orasul asta
de care as vrea sa uit complet.
  Am iesit,am facut poze,m-am distrat..dar lipsea ceva. Lipseste adica. Lipseste EL. EL am meu. E acolo si
se gandeste la mine. Stiu asta si o simt. Mi-as fi dorit din tot sufeltul sa fie si el aici,sa ne incarcam
bateriile impreuna. Desi planuiam sa vin acasa si sa stau ceva mai mult,pentru faptul ca .. el a ramas
acolo, o sa stau mai putin. O sa plec la el, si desi nu ma gandeam sa zic asta,abia astept s-o fac. Mi-e
atat de dor de el. Stiu ca daca as fi langa el ar avea mai multa putere sa treaca peste toate problemele
create de .. cei care ar trebui sa-i fie aproape. Si nu sunt. Dar ma are pe mine, il iubesc neconditionat
si,cum mi-a zis chiar el,eu sunt cea mai importanta pentru el. Da,e frumos sa ai pe cineva caruia sa-i
pese :) ! 

   Trecand si la altceva,ieri a nins aici. Din nou. Insa acum nu a mai fost atata flescaiala. A nins
chiar frumos si chiar am facut o poza cu Corina.
 Recunosc ca nu am scris aici de ceva timp,insa vreau sa profit
ca sunt acasa. Lenevesc,desi stiu ca nu ar trebui. Dar nu pot
iesi in fiecare zi. Anda a tot fost plecata pe la Timisoara,
Corina lucreaza in ture..
Mai am o luna si cateva zile si o sa plec. Mi se pare mult
gandindu-ma la cata,la cate nopti trebuie sa mai dorm fara el,
cate zile trebuie sa mai treaca pana sa-l vad.
Insa cat mai stau aici, vreau sa ma distrez,sa am ce sa postez
aici si sa ramana neuitat. 

Cam atat pentru azi. O sa mai strang zilele astea chestii de povestit.
..in caz c-o sa citeasca si baietelul meu frumos,desi stie deja,
vreau s-o spun acum,aici. te iubesc:)